
* E rica ( fotdida) , ramis fpurfis -y lanatis ; f i o r i i
bus J&piiis folita riis y calice aapreffo, bafi extiii con-
vexo y corolla 1 1 lin e a r i, rare latiatd. Andr.. Eric.
n°. ƒ6. icon. — Erica lanifiora. Wend. Eric. 2.
pag. 23. Icon. — Saiisb. 1. c. pag. 360.
* Erica ( exfurgens ) , foliorum laminis recurvisj a cutis y corolla f 3“ 15 Uncari y vifcidd ƒ tubo infundi-
bull for mi--y la cin iis ovato-cuneatis. Andr. Eric. n°.
13. Icon. — E rica pharetr&formis. Saiisb. 1. C.
pag. 561. •
* E rica (cerviciflora), corolla 5 -6 lin ea ri, pubef-
centula y tubo a.igufio , urceolari } limbo patente 3 f ila -
tr.entis minute calcar atis. Saiisb. I. c. pag. 362. ■—
E r ica inaperta. Hottul.
* E rica ( calami formis ) 3 calice adprejfo ; corolla
9-10 lineari s glabra y tubo cylindraceo y urceolari y
limbo recurvo , pericarpio levi. Saiisb. I. c .— Erica
radiatu. Andr. Eric. n°. 53. Icon.
^ E r ica ( pulviniformis ) , foliorum laminis atte-
nua tis, firrulato-ciliatis y fiori bus in rudimentis ra-
mulorum longiuj'culis y corolla 7-9 lineari , vifcidd y
tubo cylindraceo y urceolari, Saiisb. 1. c. pag. 364.
* Erica (fceptriformis), cade f ir iä o , pedunculis
Irevijjimis y calice callofo y fo liis late fpathulatis ,
incifo-ferratis y corolla 7-10 lineari3 torulenta. Saiisb.
1. c. pag. 365.
* E rica ( clavjcflora ) , pedunculis brevijjimis y
calicis fo lio lis orbiculato -fpathulatis , integerrimis y
corolla 10-12 lineari y torulenta. Saiisb. 1. c.
* E r ica ( alveifiora ) } pedunculis glabris y corolla
7-9 lineari , torulenta y tubo. cylindraceo , urceolari 3
inferne quinquangulo. Saiisb. 1. c. pag. 366. —
Hortul.
* Er/oz ( brachialis), corolla 6-8 lin e a ri, utrinque
kirfutd y tubo curvo y pyramidali y antheris inclufis }
longijfimis. Saiisb. 1. c. pag. 367
* Erica (doliiformis), fo liis hirfutis, brackets
ju xta caiicem y corolla 4-5 lineari 3 vifcidd y ur-
ceclari ycalcaribus brevibus 3 cuneatis. Saiisb. i. c.
ag. 368. — Erica mammofa. Thunb. Dili. n®. 60. ;
con.
* E rica (pyxidiflora), calice quadrifido y corolla '
bilineari y levi y tubo obovato 3 Umbo incurvo-patentey i
pericarpio hemifpherico , glabro. Saiisb. I. c. p. 371.
— E rica empetroides, Hortul.
* Erica (nolarflora), calice tetfaphyllo y corolla \
bilineari t le v i ; tubo calathiformi y limbo recurvo \
patente y fiigmate inclufo, Saiisb. 1. c. pag. 371.
* Erica ( fell a ) , caule v a ld l angulato, fo liis qua-,
ternis ; corolla bilin e a ri, vifcidd y tubo angufto , urceolari
; filamentis muticis Saiisb. 1. C.
* E rica ( fallax ), corolla bilineari 3 vifcidd y tubo
urceolari y parum cofiatoj filament is iongitudine luhi ,
caltaratisy pericarpio vifiido. Saiisb. 1. C.
* E rica - (• parilis ) , corolld tn lin e a ri, vifcidd y
- ïz/io urceolari y parum cofiato y filamentis v ix longitude
ne tubiy minute calcar a tis . Saiisb. 1. c.
* E rica (pubigera), calice patente3 ovato s acu-
minato y corolld Lineari, pubefeente y limbo lon-
giufculo , recurvo y pericarpio hirto. Saiisb. 1. c.
pag. 374.
* E rica (pufilla ), calice adprejfo, A A ,
cuneato y corolld lineari-pubefeente , tubo calathiformi
3 limbo Iongitudine tubi y pericarpio glabro. Saiisb.
I. c.
* E r ica (tragulifera), calice imbricato, corolld
bilineari y tubo urceolari, limbo recurvo 3 calcaribus
hirfutis y antheris latijfimis , fo r amino fis . hirfutis.
Saiisb. 1. c. . .
* E rica ( curviroftris ) , foliorum laminis lineari-
, calice adprejfo , corolld lineari , tubo fphsrico 3
calcaribus pubefeentibus, fursum curvo. Saiisb.
1. c. pag. 37y. — E r ica declinata. Hortul.
Les fleurs répandent une odeur très-forte » re butante.
E rica ( imbecilla ) , calice minuto 3 corolld lineari
t tubo ovali y limbo recurvo y calcaribus lineari-
attenuatis , hirtis. Hortul. — E rica gracilis, Saiisb.
1. C. Non Wendl. .
1 ( intérvallaris ) , renai| foliorum
vert ici I I is remotis y corolld 1-2 lineari y tubo ovato t
cylindraceo y pericarpio hirto. Saiisb. 1. c.
* E r ic a (quadriflora), caa/c glabro 9 corolld l i neari
y tubo poculiformi y limbo erefto y calcaribus
laticeolato-cuneatis , integerrimis. Saiisb. 1. c.
* Erica ( turrigera), /o//7x angufiis ; calice recurvo
3 horizontally corolld bilineari 3 tubo hemifçh&-
rico y laciniis baß imbricatis. Saiisb. 1. ç. pag. 377.
—• Erica cuprejßna. Hortul.
* E rica ( turbiniflora), caule glabro y coro//i '/£-
nenri j Avi y tubo turbinato s oStangulo y limbo incut
vo y calcaribus auricularibus 3 glabris. Saiisb. 1. c.
, * E rica ( blenna ), foliorum laminis ovato-cunea-
tis ÿ .corolld 4 -y lineari , vifcidd y ra£o urceolari, /a-
ciniis bafi imbricatis, filamentis Latijfimis. Saiisb.
I. c. pag. 379.
A f r ic a (verecund a), /o/i/j quaternis} fpicis
coaräatis y corolld b ilin e a ri, Aviy tubo amphors-
formi y limbo crenulalo. Saiisb. I. c. — Erica cc/--
naa. Andr. Eric. n°. 48. Icon.
•* Erica (p u lch e lh ) , coro/Z^ bilinea ri, ^/a5ra4y
tubo urceolari y parum tetragono y calcaribus cuneat
is , hirfutis y antheris hirfutis. Salisb. l, c .
* Erica ( embothriifoîia ) , foliorum laminis ti-
neari-lanceolaùs , y^icA coaräatis , corolld quadri-
lineari 3 tubo fuperne admoditm ventricofo , antheris
ex f in is , Saiisb. 1. c. psg. 379,
* Èrica
* Erica (curvifolia ) , fo liis ternis , laminis re-
curvis y fpicis eoarêlatis y corolld quadrilineari3 v if -
c/<ia y raao ovato 3 pyramidali y calcaribus lin ea ri-
attenuatis. Saiisb. 1. c . pag. 380.
* Erica ( fquarrofa ) , coroilâ f -6 lineari, vifcidd
; tubo ovato-pyramidali , limbo obtufo , calcaribus
marginalibus 3 antheris levibus. Saiisb. 1. c.
* E r ica (capax) , foliorum laminis ovato-cunea-
f is y corolld 9-11 lineari y vifeidâ y tubo lafe ampul-
Uformiy limbo retufo. Sàlisb. J. c. pag. 381.
* E rica ( lagenæformis ) a fo liis ternis y corolld
12-14 lineari y vifcidd} tubo ovato3 apice ventricofo y
limbo tubo quadruplé breviore y ovato. Saiisb. 1. c.
pag. 382. — Vent. Malm. tab. 33. — E r ica ja fm i-
nifiora. Andr. Eric. n°. 49. Ic.
* Erica ( payettæflora ) a pedunculis breviftmis 3
, corolld 9-10 Lineari y limbo intits farinofo , filamentis
juxta apicem anthers calcaratis. Saiisb. I. c.
* Èrica ( nidiflora) s caule pubèfeente y calice ob-
cuneatOy firrato y coru lia tnlineari 3 limbo tubo di—
midio breviore y calcaribus minutijfimis 3 auricularibus.
Saiisb. 1. c.
^ E rica ( waikeria ) 3 caule glabro y calice angufie
lanceolato t ferrato y corolld 4-5- lin ea ri, limbo duplo
breviore} antheris breviter foraminofis. Andr. Eric.
n°. z y . Ic. — E rica pulchra. Saiisb. 1. c. p. 384.
- * E rica ( daphnæflora ) a caule ovato 3 eufpidato 3
y ix ferrato , corolld trilineari ; limbo tubo dupld breviore
-, recurvo } defiexo y filamentis muticis; Saiisb.
1. c. pag. 384.
* E rica (pellucida), caule g ra ciliy calice fpathu-
lato 3 ferrato} corolld 3 -6 lineari 3 limbo tubo triplo
breviore3 filamentis muticis. Saiisb. I. c.
y * E rica (borboniafflora )3 fo liis bin isy calice tri-
line a ri y la te ovali , acuminulato y corolld trilineari 3
tubo ovato, pericarpio obovato. Saiisb. 1. c. pag. 386.
* E rica ( hyflfopifolia ) , foliorum laminis pube
denfâ ciliatis y corolld bilineari y versus apicem hirtâÿ
Ladniis cri f pis 3 retufis. Saiisb. 1. c. pag. 387.. .
BRY. Bryum. Ce genre a été établi par Linné
autant & peut-être plus fur le port des efpèces a
que d’après leur fructification : il en faut dire autant
des mnium & des hypnum. Les obfervations
d’Hedwig, de Swartz, de Bridel, de Dickfon, de ;
Palifot-Beauvois & de plufieurs autres favansa fur I
la fructification des moufles , ont néceffairement
amené de grandes réformes dans ces trois genres,
ainfi que Tétabliflement de plufieurs autres , fondés
fur des caractères moins généraux ; mais ces
favans j peu d’accord entr’ eux fur les parties conf-
tituantes de la fructification , ne le font pas davan- :
tage- fur les limites & la dénomination de leurs 1
genres. Ainfi Hedwig , en confervant le nom de i
iryum , auquel il réunit un très-grand nombre de i
Botanique, Supplément. Tome /.
mnium, lui donne pour caraCtère un phifiome double.
C e genre eft plus circonfcrit dans M. Palifot-
Beauvois, qui n’y admet que les efpèces à périf-
tome fimple. Comme les trois genres de Linné ont
été expofés très au long dans cet ouvrage, &
qu’ils nous paroiflent fuffifans pour faire connoître
la famille des moufles à ceux qui ne fe propofent
pas d’ en faire une étude particulière, nous n’entreprendrons
pas de les refondre pour y fubftituer
les genres établis depuis, & qui peuvent être étudiés
avec plus d’avantages dans les auteurs cités
plus haut : cependant on trouvera chacun de ces
genres mentionnés dans cet ouvrage avec l’expo-
fition de leurs caractères & les principales efpèces
qu’ il faut y rapporter. (V o y e { A m b l y o p e , Ba r -
bule, Méé s ie , Or t h o t r ic , T o r d u l e , W é-
BÉRE , &C. )
Les efpèces de ce genre, figurées dans les Illu f-
trations des Genres, tab. 873, font : fig. 1 , bryum
extinclorium y fig. 2 , bryum mural-e y fig. 3 3 bryum
fubulatum ; fig. 4 , bryum viridulum.
BRYONE ou BRYOINE. Bryonia. Il eft pref
que hors de doute que Y amp e loie ace de Diofcoride
( v i t is alla ) eft notre bryoine, quoique cet auteur,
dans la notice qu^il en donne,ne parle point
de fes racines , fi remarquables par leur grofleur.
On reconnoît , dans le nom qu’ il lui donne de
vigne blanche y la méthode des Anciens, q u i, fans
idées fur les principes de la fcience, ne confidé-
roient, pour le nom des plantes, que les rapports
qu’elles ofFroient à la première vue avec
d’autres plantes plus connues j ils appeloient vigne
blanche la bryoine, à caufe de fes vrilles., de fes
tiges grimpantes, de la reffemblance de fes feuilles
avec celles de la v igne, üc de fes baies difpofées en
grappes. D’autres auteurs, même du tems de Diofcoride
, l’ ont nommée bryoine, d’un mot grec qui
fignifie poujfer abondamment, parce que fes racines
fourniffent des tiges qui fe répandent ail loin fur
les arbriffeaux & les buiflons, qui deviennent leur
appui. Il en eft qui foupçonnent que la bryoine eft
le melothron de Théophrafte î mais comme cet auteur
n’en donne d’autre notion que celle d’avoir
les fruits du fm ila x , qu’il range d’ailleurs parmi
les arbuftesj cette opinion eft pour le moins très-
hafardée, quoique Pline, en citant les noms donnés
par les Grecs zu vitis aléa, qui eft certainement
notre bryoine, ,y réunifie celui de melothron.
C e genre a été prefque doublé par les découvertes
des voyageurs , principalement par les efpèces
que Thunberg2 recueillies au Cap de Bonne-
Efpéranee, mais qu’il n’a encore mentionnées que
par une. feule phrafe fpécifique, que je citerai à la
fuite de quelques autres efpèces mieux connues.
I.* Brÿon e dioïque. Bryonia dioica. Jacq.
Bryonia fo liis cordatis , palmatis , quinquelobls ,
Z z z z